- 76 vizualizări
În perioada 16-17 iunie 2026 Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor al USM a găzduit elevii Colegiului de Ecologie din Chișinău în scopul realizării stagiului de instruire practică la programul de formare profesională „Tehnologia produselor cosmetice și medicinale”, urmare a solicitării dlui Coica Vitalii, director adjunct pentru instruire practică.
Elevii anului I au realizat stagiul de instruire „Practica de specialitate I: Metode de analiză de laborator” sub îndrumarea profesoarei Tatiana Erhan, doctor în chimie, care este și angajată titulară a IGFPP, iar profesoara Vițu Evelina a fost responsabilă de coordonarea stagiului Practică tehnologică pentru elevii anului III.
Evenimentele au fost organizate cu scopul de a dezvolta competențe profesionale și abilitățile practice ale elevilor; familiarizarea cu speciile de plante medicinale și aromatice, specifice ariilor protejate și agrocenozelor, precum și cu tehnologiile moderne utilizate în cercetarea și valorificarea acestora.
Vizita în cadrul Laboratorului Plante Aromatice și Medicinale, a fost coordonată de șefa laboratorului dna dr. Balmuș Zinaida. Elevii au fost familiarizați cu cercetările desfășurate în cadrul institutului, infrastructura de cercetare laboratorul Plante Aromatice și Medicinale, colecția Platelor Aromatice și Medicinale, precum și câmpurile experimentale a subdiviziuni de cercetare, utilizate în scopul ameliorării acestor culturi.
Prezentarea lotului de cultivare a speciei Salvia sclarea L. (șerlai) a fost realizată de dna dr. Ludmila Cotelea, cercetător științific coordonator, care a expus succint metode de creare și consangvinizare a genotipurilor noi, importanța cercetărilor și rezultatele obținute de către echipa laboratorului.
Doamna dr. Violeta Butnaraș, cercetător științific coordonator, a expus rezultatele obținute în ameliorarea levănțicii (Lavandula angustifolia Mill), menționând performanțele conținutului de ulei esențial și demontând cele 6 soiuri brevetate și omologate. Cercetările la levănțică sunt orientate în evaluarea materialului inițial de ameliorare, care include hibrizi din generația F1, anul al IV-lea şi al V-lea de vegetaţie, 516 genotipuri și elaborarea soiurilor noi cu indici agronomici valoroși. Rezultatele recente în ameliorarea levănțicii sunt confirmate prin crearea soiurilor noi – Favoare și Svetlana cu potențial genetic performant.
Un element important pentru infrastructura de cercetare constă în menținerea și completarea permanentă a colecției de Plante Aromatice și Medicinale, care conține peste 200 taxoni, cele mai cunoscute fiind: gălbenele, jaleș, mărar, armurariu, sovârf, sunătoare, roiniță etc., fiind prezentată de dr. Botnarenco Pantelimon, cercetător științific coordonator.
Colecția impresionantă de mentă, ce include 36 proveniențe, varietăți și soiuri a fost demonstrată de doamna Natalia Baranova, cercetător științific. A fost menționat, că menta este cunoscută ca cultură cu o semnificație deosebită în domeniul medicinei, parfumeriei, cosmeticii, aromaterapiei, culinăriei. Elevii au avut posibilitatea de a identifica varietăți care se deosebesc după miros și culoarea frunzelor.
Șefa laboratorului, dr. Zinaida Balmuș a făcut o generalizare despre evaluarea speciilor din colecție, care s-au soldat cu brevetarea și omologarea a 2 soiuri noi: Lily Roz de cimbru tămâios (Thymus ×citriodorus (Pers.) Schreb.) și Picant de grădină – busuioc (Ocimum basilicum L.).
Grupurile de elevi (7 – an. I și 11 – an. III) au asistat la demonstrații practice privind tehnicile de separare a uleiului esențial pe baza metodei de hidrodistilare. Prin utilizarea aparatelor Ginsberg și Clevenger au fost evidențiate cantitățile de ulei esențial la genotipurile de șerlai și jaleș, care conțin concentrații și număr diferit de componenți în uleiul esențial. Elevi au cunoscut întreg procesul de extracție a uleiului esențial, începând de la alegerea mostrelor de inflorescențe proaspete prelevate în anumite faze de dezvoltare, ore; determinarea gradului de umiditate a mostrelor și recalcularea conținutului în ulei la umiditate standard şi substanță uscată.
O altă direcție de cercetare din cadrul IGFPP care poate fi utilizată în tehnologiile cosmetice și medicinale constă în aplicarea procedeelor biotehnologiilor vegetale, demonstrate cu multă pasiune de dna doctor Călugăru-Spătaru Tatiana, șefa laboratorului Biochimia plantelor. Tinerii au analizat posibilitățile tehnicilor de cultură in vitro a țesuturilor în scopul obținerii metaboliților secundari la diverse plante medicinale și micropropagarea speciilor de interes, conservarea și valorificarea durabilă a speciilor de interes medicinal, economic și ecologic. Pe parcursul activității, elevilor le-au fost prezentate principalele etape ale micropropagării plantelor în condiții controlate: selectarea și pregătirea materialului vegetal, sterilizarea explantelor, inițierea culturilor in vitro, multiplicarea și menținerea plantulelor pe medii nutritive. Participanții au avut ocazia să observe echipamentele utilizate în laborator și să afle despre importanța respectării condițiilor de asepsie în realizarea experimentelor biotehnologice.
Un interes deosebit a prezentat colecția de plante medicinale și aromatice menținute în condiții in vitro. Elevii au fost familiarizați cu culturi de monardă (Monarda fistulosa), specie aromatică valoroasă prin conținutul de uleiuri volatile și compuși fenolici, precum și cu diferite specii de mentă (Mentha spp.), utilizate în industria farmaceutică, alimentară și cosmetică.
Pe lângă colecția de plante medicinale și aromatice menținute în condiții in vitro, elevilor le-au fost prezentate și alte direcții importante de aplicare a biotehnologiilor vegetale. În domeniul conservării biodiversității, un exemplu relevant l-a constituit ghiocelul plicat (Galanthus plicatus M. Bieb.), specie rară integrată în activitățile Proiectului ReBRAIN. Totodată, aplicarea tehnicilor in vitro în sectorul forestier a fost ilustrată prin cercetările asupra stejarului pufos (Quercus pubescens Willd.), realizate în cadrul proiectului de stimulare a excelenței în cercetare 25.80012.7007.31SE, orientat spre selectarea și multiplicarea genotipurilor valoroase pentru reconstrucția ecologică a pădurilor din Republica Moldova.
Vizita a constituit o oportunitate de dialog între cercetători și elevi, contribuind la aprofundarea cunoștințelor acestora despre plantele medicinale și aromatice, conservarea biodiversității și aplicațiile moderne ale biotehnologiilor vegetale.
în cadrul Laboratorului Prognoze și analize fitosanitare, cercetătorii Erhan Tatiana, Odobescu Vasilisa și Jalbă Svetlana, i-au invitat pe elevi să descopere principiile fundamentale ale managementului integrat al insectelor dăunătoare. Tinerilor le-a fost prezentată metoda modernă de capturare și monitorizare a populațiilor de dăunători prin intermediul atractanților chimici și al feromonilor sintetizați în laborator. Elevii au înțeles cum aceste substanțe biochimice mimează semnalele naturale ale insectelor pentru a le atrage în capcane specifice, permițând astfel evaluarea densității atacului și stabilirea momentului optim pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare, reducând la minimum impactul asupra mediului.
În continuare, cercetătorul științific Smaglii Vadim i-a familiarizat pe elevi cu metodele moderne de identificare și analiză fizico-chimică a substanțelor. În cadrul acestei activități, tinerilor le-a fost demonstrat modul de funcționare al refractometrului, utilizat pentru determinarea indicelui de refracție și a concentrației de substanțe dizolvate în soluții. De asemenea, elevii au asistat la o prezentare a sistemului de cromatografie de gaze (GC), un echipament de înaltă performanță indispensabil în separarea, identificarea și cuantificarea compușilor volatili complexi dintr-un amestec, metodă crucială în analizele de mediu și cele fitosanitare.
Vizita a continuat în Laboratorul Fitopatologie și Biotehnologie, sub coordonarea dr. Stîngaci Aurelia, care a prezentat principalele direcții de cercetare ale laboratorului. Ghidați de dr. Scerbacova Tatiana și dr. Stîngaci Aurelia, elevii au desfășurat activități practice pe material vegetal și microbian, obținând o viziune integrată asupra diversității structurale și funcționale a organismelor vii.
În paralel, elevii s-au familiarizat cu microorganismele (bacterii și fungi) asociate mediului vegetal și suprafeței foliare. Tinerii au efectuat observații microscopice pe culturi microbiene și au inițiat proceduri de identificare preliminară a coloniilor.
Ulterior, elevilor le-au fost prezentate experimentele montate de doctoranda Chistol Marcela cercetătoarei științific, privind comportamentului și dezvoltării plantelor de soia în vase de vegetație, sub influența diferitor tipuri de preparate biologice. Elevii au avut ocazia să observe direct modul în care bio-preparatele stimulează creșterea plantelor și le sporesc rezistența, demonstrând astfel importanța biotehnologiilor ecologice în agricultura modernă.
Activitățile au urmărit stimularea interesului tinerilor pentru cercetare, inovare și alegerea unei cariere în domeniul științelor biologice și al protecției mediului. Cercetătorii IGFPP sunt deschiși în vederea realizării activităților de instruire a tinerilor în procesul de formare profesională.