Pe 14 septembrie, Reședința prezidențială de la Condrița a găzduit Festivalul Pădurilor – un eveniment ce face parte din Programul Național de Împădurire, lansat în 2023 sub egida Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Atmosfera a fost una de sărbătoare, cu ateliere, expoziții interactive, activități recreative pentru toate vârstele și standuri cu produse artizanale, toate unite printr-un fir comun: pădurile, tradițiile și legătura omului cu natura. 

Un loc aparte în cadrul festivalului l-a avut Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor al USM, care a prezentat rezultate ale cercetărilor cu impact direct asupra sectorului silvic și asupra conservării biodiversității. Standul institutului a atras vizitatori prin modul în care știința poate aduce soluții inovatoare pentru protejarea mediului și refacerea pădurilor. 

Dna dr. Dina Elisovețcaia a expus tehnologii moderne de obținere și multiplicare a plantulelor de fag (Fagus sylvatica L.) și castan comestibil (Castanea sativa L.) – specii de importanță ecologică și economică. Aceste metode permit producerea materialului săditor sănătos și viguros, contribuind la reîmpădurirea eficientă a terenurilor degradate. 

Dna dr. Tatiana Călugăru-Spătaru a prezentat biotehnologii de propagare in vitro dezvoltate în cadrul proiectului dedicat multiplicării biotehnologice a stejarului pufos (Quercus pubescens), câștigat în cadrul Concursului „Stimularea excelenței cercetărilor științifice” (2025–2026). Această inițiativă reprezintă o soluție sustenabilă pentru reconstrucția pădurilor degradate și pentru consolidarea rezilienței ecosistemelor forestiere în fața schimbărilor climatice, demonstrând modul în care cercetarea științifică poate contribui concret la protejarea naturii și la dezvoltarea durabilă. 

De asemenea, au fost prezentate și rezultatele inițiale privind multiplicarea in vitro a speciei ghiocel-plicat Galanthus plicatus Bieb. obținute în cadrul proiectuluii câștigat la Concursul „ReBRAIN”, intitulat „Inovații biotehnologice pentru conservarea speciilor vegetale rare în era schimbărilor climatice”. 

În același context, au fost expuse și alte specii rare de interes ecologic, medicinal și ornamental, precum ghiocelul nival (Galanthus nivalis L.) și crinul de pădure (Lilium martagon L.). G. nivalis este recunoscut ca sursă de galantamină, un alcaloid utilizat în tratamentul bolii Alzheimer și al altor afecțiuni neurodegenerative, ceea ce îi conferă o importanță medicală majoră. L. martagon, deși nu beneficiază de aplicații farmaceutice validate, este menționat în medicina tradițională europeană pentru proprietăți antiinflamatoare, emoliente și diuretice, constituind o resursă de interes pentru cercetări fitoterapeutice viitoare. Aplicarea tehnicilor de micropropagare in vitro pentru aceste specii reprezintă o cale eficientă de conservare a resurselor genetice valoroase și de susținere a unor potențiale utilizări în domeniul medical și biotehnologic. 

Cercetările asupra speciilor menționate sunt foarte importante și actuale, în contextul stării alarmante a patrimoniului vegetal spontan al Republicii Moldova. Astfel, speciile de ghiocel sunt incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova, ediția a III-a: Ghiocel-cutat (ghiocel-plicat) Galanthus plicatus Bieb. – specie “critic periclitată”, Ghiocel nival Galanthus nivalis L. – specie   “vulnerabilă”. De menționat că crinul de pădure Lilium martagon L. este inclus în Lista Speciilor Rare Ocrotite de Stat, precum și în Lista Roșie a Europei (LRE), 1991, reprezentând un taxon din flora spontană, care necesită măsuri speciale de protecție obligatorii pentru toate țările europene, inclusiv și pentru republica noastră ca stat semnatar al acestei Convenții. 

Tânărul cercetător Arcadie Fron, a prezentat cu multă pasiune insecte benefice și cu diferit grad de dăunare, metode de captare, instrumente utilizate în identificare, precum și o mică parte a colecției entomologice deținute de laboratorul Entomologie și Biocenologie. 

Tânăra cercetătoare Argentina Fron a organizat activități interactive cu copii, concepute cu multă imaginație. Un interes aparte ce a atras persoane de diferită vârstă a fost copacul cu dorințe, crengile căruia au fost complet acoperite cu speranțe și visuri ale celor mici și maturi, întărite prin citate și surprize dulci.  

Rochia vegetală prezentată la Festival sugerează că pădurea este cea mai prețioasă țesătură a vieții, iar oamenii, asemenea creatorilor de modă, pot alege fie să o respecte și să o păstreze, fie să o destrame. Prin acest exponat am dorit să transmitem mesajul că natura este o operă de artă mereu vie, care se regenerează și inspiră, dar care are nevoie de grijă și ocrotire. 

Festivalul Pădurilor de la Condrița a demonstrat că, atunci când tradiția, natura și știința se întâlnesc, se nasc soluții sustenabile pentru viitor. Participarea Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor a subliniat faptul că cercetarea științifică nu este un domeniu izolat, ci un pilon esențial pentru protecția mediului și pentru bunăstarea societății.