La 01-02 octombrie anul curent s-a desfășurat în format hibrid Simpozionul Științific Internațional „Protecția Plantelor – Realizări și Perspective” (ediția a 7-ea), organizat de Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecţie a Plantelor al USM. 

Evenimentul din acest an a reunit 280 cercetători științifici din 14 de universități și instituții de cercetare din țară și 43 de peste hotare, reprezentanți ai 8 țări (Republica Moldova, România, Ucraina, Turcia, Armenia, Japonia, Polonia, Nigeria).

Simpozionul a fost deschis de directorul IGFPP, dna dr. hab. Larisa ANDRONIC. Cu un mesaj de salut către participanți a fost prezentă dna prorector pentru activitatea științifică a USM, m.cor. Laurenția UNGUREANU, dl academician, coordonator-adjunct al Secției Științe ale Vieții a AȘM, Boris GAINA, prof. Gallia BUTNARU, Universitatea Științe ale Vieții „Regele Mihai I”, Timișoara, România, Aliona CASTRAVEȚ, director general adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, oaspeți de peste hotare, care au ținut să sublinieze importanța problemelor abordate, reliefând contribuția cercetătorilor IGFPP și celor cu activități din domeniul protecției plantelor prin prisma priorităților naționale și internaționale.

Sesiunea plenară a fost inaugurată de un mesaj de salut și o comunicare ce vizează biotehnologiile moderne bazate pe editarea genomului în soluționarea problemelor de protecție a plantelor prezentate de dl m.cor. Leonid VOLOȘCIUC, președintele Comitetului Organizatoric al simpozionului.

În cadrul ședinței plenare au fost audiate 5 prelegeri publice în care au fost expuse o abordare temeinică a problemelor discutate: Biodiversitatea organismelor dăunătoare şi benefice în ecosistemele naturale şi antropizate; Producerea şi aplicarea produselor de protecţie biologică în bază de entomofagi, substanțe biologic active, nanoparticule, microorganisme entomopatogene şi antagoniste pentru protecția culturilor agricole; Sisteme de protecţie integrată a plantelor; Aspecte genetice și fiziologice de ameliorare a plantelor de cultură cu potențial sporit de rezistență și reziliență la factorii stresogeni ai mediului, boli și dăunători; Soluționarea problemelor de protecție a plantelor în agricultura conservativă, ecologică și regenerativă.

Cea de-a doua zi de lucru a continuat cu dezbaterea subiectelor conferinței sub formă de rapoarte orale, precum și postere, care au fost  materializate în 153 lucrări științifice editate în culegerea de materiale a forului științific.